Ea se definește ca o frică intensă, recurentă, care apare în timp ce suntem sau performăm într-o situație socială, dar nu numai…Ea apare de regulă și în anticiparea unei situații sociale, dar și după ce situația s-a încheiat. În cabinet aud deseori:

 ‘Nu pot să mai fac nimic de stres, nici nu mai pot dormi noaptea, numai la asta mă gândesc, îmi vine să fug, să mă ascund..” , dar și

“ A fost groaznic, m-am făcut de râs, nici nu-mi vine să dau ochii cu cei care m-au văzut”.

Dacă ne este afectată suficient de mult calitatea vieții, relațiile sociale și/sau viața profesională, cel mai probabil este vorba de o tulburare de anxietate socială.

Hai să vedem..

• Majoritatea oamenilor își doresc să fie aprobați. Cu siguranță, și tu ești unul dintre ei. Putem spune că o dorință moderată de a fi aprobat, este normală. Când ea devine însă intensă, sau există “nevoia” de a fi aprobat, e prea mult si ar fi indicat să vezi cum poți modifica acest lucru.
• Anticiparea aprobării este specifică indivizilor cu anxietate socială în limite normale, pe când anticiparea unei evaluări negative face parte mai  degrabă din grupul celor cu fobie socială.
• În situațiile în care cel care performează este dezaprobat, diferența dintre indivizi constă în gradul de toleranță/disconfort pe care ei îl simt. Cei cu anxietate normală vor avea un nivel de toleranță rezonabil, în timp ce indivizii cu fobie socială pot manifesta un disconfort intens într-o astfel de situație.
• Oamenii uită inclusiv greșelile pe care le-au făcut în situații sociale și este firesc să fie așa. Ar fi dezastruos pentru creierul nostru să înmagazineze toate greșelile pe care le-am făcut de când existăm…Dacă totuși, ai tendința să te gândești mult prea mult timp asupra a ceea ce ai greșit și te simți foarte trist în legătură cu ceea ce s-a întâmplat, merită să rezolvi problema.

Si o afectare emoțională, DA, este tot o problemă, care la fel, are soluții și este rezolvabilă. 😊

• Într-o situație socială există momente, feedback-uri pe care nu știm cum să le interpretăm.

De exemplu, să presupunem că, în timp ce vorbești în fața unui public, observi două persoane în fața ta că, la un moment dat, se uită una la alta și zâmbesc. Dacă tu interpretezi situația ca fiind pozitivă,  probabil faci parte dintre cei cu anxietate socială normală și, astfel, într-un astfel de moment, ți-ai putea  spune :

“ Uite, persoanele acestea din fața mea zâmbesc, e clar că ele sunt de acord cu mine.”

Dacă dimpotrivă, ai tendința să interpretezi această situație ca fiind negativă, ți-ai putea spune:

„Uite cum persoanele acelea râd de mine, sigur am spus o prostie!”

Poți încerca diverse strategii care te-au ajutat să treci alteori peste situații sociale mai dificile, te poți inspira de la alții care au reușit și bineînțeles să ieși din zona de confort și să te expui cât mai mult.

Dacă simți că nu poți reuși singur, poți apela la ajutor psihoterapeutic. Tratamentul, validat științific, implică strategii care au ca țintă principalii factori implicați în acest tip de tulburare de anxietate.

DSM-5., American Psychiatric Association, 2013. Manual de diagnostic şi clasificare statistică a tulburărilor mintale– Editia a 5-A.