Cafeaua, anxietatea și neînțelegerile care le strică relația

Cum poate ajunge o băutură atât de îndrăgită să te sperie, și cum poți să te bucuri în continuare de ea?

În cabinetul meu,  am întâlnit multe persoane  care,  în procesul lor de a-și înfrunta teama, au decis la fel ca  tine, să renunțe la consumul de cafea.

Dacă ai anxietate, poate că ai ajuns la un moment dat și tu să privești  ceașca aceea mică de espresso,ca pe un potențial declanșator al unui  atac de panică. Când ai băut-o,  inima ți-a bătut mai repede și mintea ti-a transmis imediat :

“ Gata, fac un atac de panică!!!”

Și, să recunoaștem, nu e total lipsit de sens:  cafeaua activează  sistemul nervos simpatic…

De ce cafeaua produce acele senzații interpretate ca fiind neplăcute pentru multe persoane cu anxietate?

Consumul de cafea activeasză sistemul nervos simpatic. Până la urmă, treaba ei e să ne ofere energie . Asta înseamnă puls puțin mai rapid,  respirație mai rapidă  și  poate îți amintești că poți simți uneori  o mica agitație atunci când bei prima gură dimineața.

Pentru mulți, “trezirea” de dimineață cu o cafea  e  asociată cu starea de bine, cu confort psihic, cu momente de bucurie, în timp ce  pentru cineva care are anxietate poate însemna:

“ De ce îmi bate inima așa? De ce respir așa? De ce mă simt așa? Nu pare a fi ceva în regulă.“

  • Corpul spune “ Bine ai revenit”
  • Mintea spune “ Pericol! Alarmă!”

Și, uite așa, începi să o eviți…

De ce evitarea crește de fapt anxietatea ?

Renunțarea la cafea pare, la început,   o alegere firească. Corpul tău simte deja  multă tensiune și pare logic să elimini orice stimul care ar putea amplifica acele senzații.

Așa că, ocolești cafeaua. Creierul tău semnalizează că ești  în pericol la fiecare senzație mai intensă pe care o simți în corp și ultimul lucru pe care ți-l dorești e să torni cofeină peste asta. Evitarea devine astfel mecanism de protecție.

Problema apare atunci când pauza devine regulă, iar regula reprezintă o necesitate.

În anxietate, evitările de fapt  întăresc anxietatea.  Imaginează-ți o aplicație care rulează în fundal. La început, nu-ți consumă multe resurse, dar cu timpul îți ocupă tot mai mult spațiu mental.  În timp, gândurile pot arăta așa:

“ Dacă beau, sigur se întâmplă ceva groaznic…nu pot tolera o anxietate atât de mare”.

Iar asta, te poate bloca și mai mult.

Ce poți să faci? Înveți, în timp, să crești toleranța la senzațiile neplăcute.

În cadrul procesului psihoterapeutic, înveți să tolerezi anxietatea și să-ți recâștigi libertatea.

Înveți că poți să simți activare în corp, fără ca acest lucru să însemne pericol. Că poți tolera o bătaie mai rapida a inimii, o ușoară agitație, sau orice altă senzație pe care înainte o vedeai ca un steag roșu pe harta anxietății tale.

În final, scopul nu e să bei cafeaua. Scopul este să nu te mai simți obligat să nu o bei.

Pe  măsură ce te recuperezi, unul dintre obiective  este acela ca tu să poți privi cafeaua nu ca pe un dușman, ci ca pe o simplă băutură pe care o poți alege sau nu, fără a lăsa anxietatea să fie cea care decide în locul tău.

Fie că vei alege să bei cafea din nou  sau să rămâi la ceai, important e să fie alegerea ta.

Lăsaţi un comentariu

Adresa Dvs. de email nu va fi publicată.